Legi cretine Romania - Codul Penal din 1818 (Codul Caragea)

  • Aceste legi sunt din Codul Penal al Romaniei, din anul 1818(Codul Caragea).Pentru autenticitate le-am pastrat formularea originala.
    Sper sa va placa!!

- Impartim obrazele:
1. Dupa fire, în barbati si femei.
2. Dupa nastere, în fi adevarati, din curvie, vitregi si buni.
3. Dupa vârsta si dupa minte, în vârstnici, nevârstnici, risipitori si fara minte.
4. Dupa noroc, în slobozi, robi si sloboziti.

- Cine fiind copil, mic, sau nebun, sau zmintit la minte, va omorî, nevinovat este.

- Pentru pricinile politicesti sa nu se cheme la judecata pârâtii:
1. Când se afla la biserica de se închina;
2. Când sunt în treaba lucrurilor pamântului.

- Judecata Cea pentru necinste si curvie, se porneste pâna la o luna dela fapta, apoi nu.

- Cine asvârlind ceva cu nebagare de seama va omorî, sa rascumpere cu bani omorul, de la rudele celui omorît.

- Ucigasul poate sa se învoiasca pentru ucidere cu rudele celui omorît.

- Cine din betie va omorî, de va fi sarac sa se bata, si sa se osândeasca la surghiunie de trei ani, iar de va fi bogat sa rascumpere cu bani omorul dela rudele omorîtorului si iaras sa se orânduiasca la surghiunie asemenea.

- Care la mânie lovind va omorî, de va fi lovit cu arma, si taind, sau sagetând, sau împugând, sau înpuscând va omorî, sa se omoare; iar de nu va lovi cu arma si va omorî, sa se pedepseasca ca ucigasul din betie.

- Câti tâlhari se prind sa se omoare.

- Hotarârea judecatorilor-alesi, ori dreapta sau nedreapta de va fi, apelatie nu are.

- Când dupa curvie se va împaca barbatul cu femeia sa cea curva, nu mai poate aduce pâra asupra-i pentru acea curvie.

- Cine curveste cu muiere maritata, sa se osîndeasca la surghiunie, în soroc de doi ani.

- Dupa ce se va da darul, nu se mai cere înapoi.

- Afara din darurile de la logodna, orice va darui barbatul femeii sale înaintea nuntii, se chiama dar dinaintea nuntii.

- Se fac daruri si pe vremea de acum si pe vremea viitoare.

- Pâna a nu da darul, poate sa se lege orice legatura, iar dupa dare nu.

- Orice va darui barbatul în viata femeii sale dupa nunta si femeia barbatului sau, se socoteste împrumutare iar nu dar.

- Când tata sau mama, ruda, sau strain, fagaduieste zestre si nu o da, atunci barbatul e slobod, sa o ceara prin judecata.

- Când barbatul neprimind toata zestrea câta se coprinde în foaia de zestre, a pornit judecata si iarasi nu o a putut lua, atunci e dator a raspunde nevestei câta a primit.

- Nici barbatul nici muierea nu pot sa vânza zestrea, sa o zalogeasca, sau sa o daruiasca.

- Fii adevarati sunt cari se nasc din cununie dupa lege.

- Numai barbatii se fac boieri si judecatori si ocârmuitori obstesti.

- Tiind casatorie nu e sloboda muierea sa'si ia zestrea dela barbat.

- Nunta este tocmeala unirii barbatului cu femeia spre facere de copii.

- Femeile sunt departate de toate cinurile politicesti, stapâniri si slujbe publice.

- Fara minte numim pe cei ce sunt într'adevar nebuni, sau lipsiti de minte, si smintiti.
Cei fara de minte, orice gresala vor face, nu se învinovatesc.

- Robi sunt câti sunt dobânda altuia.
"Acest fel sunt tiganii în Tara Româneasca."
- Stapânul tiganului e slobod sa vânza, si sa daruiasca pe tigan.
- Sa nu poata nimeni sa slobozeasca tiganul sau, înaintea vârstei sale de douazeci de ani.
-Slobozenia sa se faca totdeauna înscris.
-Care tigan se va cununa cu sloboda, sau care slobod se va cununa cu tiganca, fara stirea stapânului lor, sa se desparta.
-Numai tiganii, dobitoacele si toate cele nemiscatoare, nepretuite sa se dea.
-Vânzarea celor miscatoare sa se faca si înscris si fara scrisoare, iara acelor nemiscatoare si a tiganilor, numai înscris.

- Slobozi sunt aceia cari nu sunt dobânda altuia.

- Câti fac iscalitura domneasca, sau pecetea, sa li se taie mâna.

- Un act scris si legalizat, proba testimoniala nu era admisa spre a se dovedi o vânzare imobiliara.

- De vei tocmi sluga cu soroc si nu te va sluji bine, esti slobod ca si mai înainte de soroc sa'l gonesti, dându-i ce i se cuvine pe cât te-a slujit, iar de'ti va face stricaciune sa'i ceri si paguba.

- Orice vânzari de tigani se vor face dela o familie pâna la trei.

- Când sotii au feciori si fete, numai feciorii mostenesc.

- Când nu se va face nunta, darurile dinaintea nuntii se întorc înapoi.

-Lucrurile sunt ori miscatoare, sau nemiscatoare.
Miscatoare zicem acelea câte au suflet, sau si ne având suflet se misca, si se stramuta, cum: dobitocul, hainele si celelalte.
Iara nemiscatoare zicem, precum: pamânt, copaci, zidirile, si celelalte.
- Orice lucru nu este al nimanui, acela se face al celui ce va apuca sa'l ia înainte.
Deci:
- Câte pietre scumpe, sau altele, gasim prin locuri slobode, se fac lucruri ale noastre, bez comorile cele îngropate, cari sunt domnesti.
- Câte salbatece vânam în locuri slobode spre vânatoare, se fac ale noastre.
- Câte salbatece vânându-le altii, si lovindu-le, si pierzându-le din ochii lor, vor cadea în mâinele noastre, se fac ale noastre.
- Câte salbatece încuibând aiurea, si apoi lasând acele locuri, vor veni la noi spre încuibare, sunt ale noastre, încât vor sta încuibând.
- Cât peste vom vâna în locuri slobode de a vâna, este al nostru.
- Câte lucruri miscatoare pierdute vom gasi, de nu se va gasi stapânul lor pâna în trei ani, ale noastre se fac.

Sa nu se casatoreasca:
- Slobozi cu robi.
- Crestinii cu cei de alta lege.

- Barbatul nu e volnic a vinde muierii, nici muierea barbatului.

- Orice lucruri stapânim cu tocmeala de a nu'l vinde, nu putem sa'l vindem.

- De se va închiria o casa si va arde, atunci de se va fi aprins pe dinauntru, se îndatoreaza chiriasul, iar de va fi venit focul deaiurea si s'au aprins, stapânul pagubeste.

- Cine împrumuta nevasta cu barbat fara adeverirea si a barbatului sau si a judecatii, sa'si piarza împrumutarea.

Se strica tocmelile :
- Când de sila se vor tocmi;
- Când cu viclesug se vor tocmi;

- Tocmelile cele viclene si silite n'au tarie.

- Sa nu aiba razesii voie, sa faca lucruri din pricina carora potopesc sau împutineaza gârlile si elesteiele; iara de vor face sa raspunza toata paguba ce vor pricinui cu înmultirea sau cu scaderea apelor.

- Slobod e vecinul sa vaza în curtea vecinului.

- Câti se vor vadi martori mincinosi, sa se dea prin târg batându-se, si sa se treaca în condicile judecatoriilor.

- Câti se vor vadi taietori de bani, sa se osândeasca la moarte.

- De va fi aproape a se darâma, perete ori casa putreda a vecinului tau, si tu zicându-i sa o dreaga, el nu va vrea, sa'l tragi la judecata, iar judecata sa'l sileasca ori sa o dreaga, sau de nu va avea mijloc, sa o darâme.

- Risipitori sunt câti îsi prapadesc fara cuvânt averea lor.
Risipitorii sa se traga la judecata de rudele lor, sau de prieteni, si sa se înfrâneze prin epitropi orânduiti de judecata.

- Se protimisesc la cumparatoarea celor nemiscatoare:
Cei ce sunt numai vecini (întâi) ce se vecinesc în lung, (al doilea) cei ce se vecinesc în lat, (si al treilea) cei ce se vecinesc la vreun colt.

- Dupa savârsirea vânzarii orice bine se va întâmpla lucrului celui de vânzare, catre cumparator priveste.

- De se va întâmpla sa se zaticneasca raspunderea lucrului de vre-o sila neaparata, cum de tâlhari rasboiu, si altele asemenea, nu se îndatoreaza cumparatorul.

- Vârstnici sa se socoteasca, atât barbatii, cât si femeile, dela douazeci si cinci de ani a vârstei lor, si nevârstnici pâna la douazeci si cinci de ani.

- Câti vor sa faca moara pe gârla ce trece prin mosiile lor, sa aduca mester cumpanitor de apa, si de fata cu toti razesii, si cu toti cei ce au mori din susul lor, sa se chibzuiasca moara ce este sa se faca cu înaltarea apei, mosiile vecinilor sau morile cele mai din sus, si de nu vor înneca, sa fie slobozi sa faca, iara înnecând sa nu fie.

- De se va face vânzare cu arvuna, si se va cai vânzatorul, da înapoi arvuna si mai plateste înca atâta; iara de se va cai cumparatorul, o pierde.

- Dupa savârsirea vânzarii, de nu se va tocmi vremea si locul de plata, atunci se cuvine a se plati, ori în ce vreme, si ori în ce loc se da lucrul.

- Se strica vânzarea si cumparatoarea:
- Când nu se va pazi legatura ce se cuprinde în vânzare
- Când se va gasi ca are sminteala lucrul cel cumparat, si nu o va spune vânzatorul, si va vrea cumparatorul sa strice vânzarea;
- Când se va gasi ca are robire lucrul cel nemiscator vândut, si nu o va spune vânzatorul, iar cumparatorul va vrea sa strice cumparatoarea;
- Când prin nestiinta va vinde vânzatorul lucrul cu pret mai jos de jumatate decât se obicinueste.

- Cine va vrea sa vânza lucru nemiscator la mezat, sa ceara voie dela Stapânire, catre Starostea de negutatori.

- Când învoindu-ne dam lucru pentru lucru, sau lucru si bani mai putini de cât pretul lucrului ce se da, atunci aceasta schimb se numeste.

- De va închiria sau va da în arenda stapânul lucrul cu soroc, si înaintea acelui soroc va muri, atunci mostenitorul e dator sa se tie de tocmeala pâna la soroc.

- Chiriasul poate si el închiria lucrul altuia.

- Nastavnicii manastirilor, sunt slobozi sa schimbe lucru manastiresc nemiscator cu nemiscator, de îndoit pret, cu stirea Stapânirii, iar altminteri nu.

- Datoriile mortilor trec la mostenitori.

- Datornicul cel mort, din ziua mortii sale, pâna în ziua ce se va numi mostenitorul sau, sa nu dea dobânda.

- Câte datorii hotaraste judecata, pâna se vor plati, curge dobânda.


Chezasia este tocmeala si fapta a chezasului. (un fel de girant)
Când datornicul se va muta dela un împrumutator la altul, se muta si chezasul cu dânsul.
De se vor chezasui multi pentru aceias datorie este dator fiescare dintr'însii pe toata datoria si împrumutatorul sileste pe care va vrea.
Chezasia ce se face pentru datorie trece si la mostenitori.

- Câti cu câte sunt slobozi a se casatori, aceia cu acestea pot a se si logodi.

- Se strica logodna:
- Când se va dovedi ca unul spre altul ponosluieste si oare cum îl defaima;
- Când voiesc a se calugari, ori amândoi logodnicii sau numai unul din amândoi;
- Când se vor bolnavi de o boala ce nu se poate tamadui;
- Când putând sa se casatoreasca pricinuiesc pricini fara temei, si nu se casatoresc;
- Când se va hotarî vremea de a se casatori si la soroc pricinuiesc fara de cuvânt.
- Când se va hotarî vremea, casatoriei, si peste trei ani nu se casatoresc;
Sau când numai asa, fara pricina, se vor cai.

- Copilul din curvie, fara diata nu mosteneste pe tatal si rudele sale din sus, nici tatal sau pe dânsul si pe rudele lui din jos, caci nici el nu e stiut lor, nici ei, lui.

- Fac fii de suflet numai mirenii vârstnici si mirencile cele vârstnice:
1. Câti sunt casatoriti si nu au copii;
2. Câti vaduvi sau vaduve nu au copii;
3. Câti sunt neînsurati si vor voi.

- Risipitorii, si necinstitii, nu fac fii de suflet.

- Un martor singur, ca nici unul se socoteste.

- Tata în partea fiului, sau împotriva lui si frate în partea fratelui sau împotriva lui, nu marturisesc.

- Nevârstnicii, robii,tâlharii,nu sunt slobozi sa marturiseasca.

- Muierile marturisesc unde nu încap barbatii.

- Martorii martorilor, nu se socotesc de martori.

- Nevârstnicilor, robilor,tâlharilor, si câti sunt stiuti ca au putina evlavie , acestora nu li se da credinta daca vor jura.

- Cartea de blestem se da unde, si cum, si când, se da si juramântul.

- Când cel pârît pentru vina, se va dovedi vinovat, si va tagadui, ori toata vina, ori parte din vina, atunci sa se cazneasca(tortureze) ca sa spuie adevarul.

- Vinovatii cari se caznesc, sa nu se creaza de odata, macar de vor si spune ca sunt vinovati.

- De va îmbunatati cumparatorul lucrul acela cu sadiri, atunci stapânul lucrului, sa'i plateasca cheltueala îmbunatatirii.
- De va cladi cumparatorul cevas pe lucrul acela si acea cladire aduce folos, sa o cumpere stapânul, iara de nu aduce, sa o ridice cumparatorul."

- De nu va arata vânzatorul sminteala lucrului ce vinde, si la urma se va vedea, este slobod cumparatorul sa nu ia lucrul, sau sa scaza din pret.

- Pentru smintelile cele invederate (cum ochiul stricat al unui cal, si altele asemenea) nu se învinovateste vânzatorul, pentru ca cumparatorul nu poate pricinui ca nu le-au vazut.

- Claca este un chip de cladire obisnuit în Tara Româneasca, si se întocmeste când stapânul mosiei primeste pe clacas, adica pe saditor sa seaza pe mosia lui.
Clacasul sa nu poata sa vânza vin sau rachiu pe mosie de nu se va tocmi cu stapânul.
Clacasul sa nu poata sa deschida bacanie pe mosie de nu se va tocmi cu stapânul.
Clacasul sa nu poata sa faca moara pe mosie
Clacasul sa nu poata sa vâneze peste în elesteul stapânului.
"Dar în baltile Dunarii sa vâneze peste, dând câte un peste la zece.
Iar pe gârla ce trece prin mosie e slobod sa vâneze peste fara zeciuiala."

Clacasii sa dea stapânului mosiei:
1.Din douazeci vedre din vinul sau o vadra domneasca;
2. Din zece clai de grâu, de orz, de meiu, una;
3.Din tot pogonul de porumb, patru baniti porumb batut sau opt cocolosi cu banita de oca douazeci si doua;
4. Din toate celelalte roduri, dela zece una.
Toate acestea carându-le cu carul sau la casa stapânului ce are pe mosie.
. Clacasul sa dea stapânului pentru fiecare stup trei bani.
. Clacasul pentru fiecare capra, sa dea stapânului bani doi, atât iarna, cât si vara.
. Stapânul sa iea de fiescare turma de oi câte un miel si un leu, si de fiescare stâna, brânza, sau bani.

- Cel ce e dator fara soroc, si fara dobânda, acela plateste dobânda.

- Verice lucru va darui sau va da de zestre, sau va vinde datornicul spre paguba împrumutatorilor, se da înapoi.

- Când se va trage la judecata un datornic ce n'a platit de va fi bogat în lucruri sa i se dea soroc de patru luni,iar de va fi sarac si fara a avea mijloc de plata, sa se dea putin soroc, si sa se inceapa judecata în graba.

- De vei tocmi mester cu tocmeala, ca lucrul facut de dânsul de va fi pe placul cutaruia, sa fie primit, atunci de nu'i va fi pe plac, pierde munca, si plateste si materia de nu va fi a sa.

- Nici o prigonire sa nu se prelungeasca în veci.

- Mostenitorul nu este slobod, o parte din averea mortului sa mostoneasca si alta nu, ci ori toata ori nimic.

Se desparte casatoria:
-Când femeia dintr'un început are pricini împotrivitoare spre împreunare ce nu se pot tamadui;
-Când barbatul sau nevasta, vor vrea sa se calugareasca, sunt slobozi a se desparti;
-Când barbatul va dovedi cum ca nevasta lui a cugetat rau împotriva vietii, sau muierea cum ca barbatul i-a cugetat rau, atunci de trebuinta e a se desparti;
-Când barbatul va dovedi ca muierea lui n'a fost fecioara, este slobod sa se desparta;
-Când barbatul va dovedi pre muierea lui de curva e slobod sa o desparta;
-Când barbatul îsi va defaima nevasta, cum ca n'a fost fecioara, sau ca e curva si nu o va putea dovedi, este sloboda, nevasta sa'l lase;
-Când barbatul negutatoreste cinstea nevestei este sloboda nevasta sa'l desparta;

- Când se va desparti casatoria, atunci din copiii lor, partea femeiasca sa ramâe totdeauna la mama; iar partea barbateasca de sunt mici si au înca trebuinta de cresterea mamei, sa ramâe iarasi la mama, iar de sunt mari, sa'i ia tatal.

- Se strica tovarasia:
.Când vor primi toti tovarasii.
.Când se va vadi viclesug sau furtisag din partea tovarasilor;
. Când vor face prefaceri tovarasiei;
.Când se va pedepsi unul din tovarasi cu ocna, cu puscaria, sau cu surghiunie si cu altele asemenea;
.Când va muri unul din tovarasi.

- Când cei mai multi judecatori se unesc la hotarâri si cei mai putini nu se unesc, atunci are putere parerea celor mai multi.

- Daca vre-un strain se va însura cu pamânteanca nobila,atunci sorocirea anilor de naturalizatie se va socoti pe un numar de sapte ani numai.

- Vechil este cel ce sta în locul stapânului la vre-o treaba.Epitropul este vechilul tatalui celui nevrâstnic si chivernisitorul cresterii si averii lui.
- Sa nu se orânduiasca nici odata epitrop unui nevârstnic, femeie
- Este slobod epitropul a schimba tiganii
- Mostenitorii epitropului sunt datori la orice e dator epitropul catre nevârstnic.

5 comentarii:

  1. super tare,inca de pe vremea aia stiau sa se joace cu cuvintele ca sa faca legile complicate.
    Misto ideea...super...:))))

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut,
    stie cineva unde se poate gasi Codul Caragea 1818 in forma completa? un link de unde se poate descarca sau o librarie ?

    RăspundețiȘtergere
  3. Codul de mai sus este departe de a fi unul "cretin". Nu mai aruncaţi aşa uşor cu aprecierile, mai ales dacă sunteţi un diletant în materie, pentru că un cunoscător ar fi identificat norme din codul de mai sus (scrise, evident, în limbajul epocii) ca fiind în vigoare inclusiv în ziua de azi şi se întâlnesc şi în legislaţia altor ţări.
    Pentru interesaţi, există şi lămuriri suplimentare.

    Legibus

    RăspundețiȘtergere
  4. fratilor, codul caragea sta la baza codului civil de azi, bineinteles in alt limbaj dar il regasesti in propottie de 99%, asa ca cine-l considera "cretin" ........... sa se mai gandeasca

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu e chiar cretin acest cod, daca aplicam acest rationament toate generatiile dinaintea noastra erau cretine : as spune inapoiat fata de societatea de acum. Au disparut robia, inegalitatile de diferite origini, dar unele reguli in relatiile civile sunt neschimbate. E un document interesant, l-am citit cu placere.

    RăspundețiȘtergere

link recomandat